- 68 -
materialul de bază şi cu un diametru corespunzător, şi o pregătire adecvată a marginilor
de sudat
(FIG. I).
Pentru o mai bună reuşită a sudurii este necesar ca piesele de sudat
să fie foarte bine curăţate, fără urme de oxizi, uleiuri, grăsimi, solvenţi, etc.
6.1.1 Aprindere HF şi LIFT
Aprindere HF:
Aprinderea arcului electric are loc fără un contact între electrodul de Tungsten şi piesa
de sudat, ci printr-o scânteie generată de un dispozitiv de înaltă frecvenţă.
Această modalitate de aprindere nu implică nici angajarea electrodului de Tungsten
în baia de sudură, nici uzura electrodului şi permite o pornire uşoară în toate poziţiile
de sudură.
Procedeu:
Apăsaţi pe butonul pistoletului de sudură, apropiind vârful electrodului de piesa de
sudat (2-3 mm); aşteptaţi aprinderea arcului prin impulsurile HF, şi, cu arcul aprins,
formaţi baia de sudare pe piesă, continuând apoi pe lungimea joncţiunii.
În cazul în care apar dificultăţi la aprinderea arcului, chiar dacă se constată prezenţa
gazului şi sunt vizibile descărcările HF, nu insistaţi prea mult să supuneţi electrodul
la acţiunea impulsurilor HF, ci verificaţi integritatea de la suprafaţă şi conformaţia
vârfului, eventual reascuţindu-l la polizor. La terminarea ciclului de sudură, curentul se
stinge prin setarea rampei de reducere a curentului.
Aprindere LIFT:
Aprinderea arcului electric are loc prin îndepărtarea electrodului de Tungsten de piesa
de sudat. Această modalitate de aprindere provoacă mai puţine dereglări electro-
iradiante şi reduce la minimum angajarea electrodului de Tungsten, şi deci uzura
acestuia.
Procedeu:
Situaţi vârful electrodului pe piesă, apăsând uşor. Apăsaţi complet butonul pistoletului
de sudură şi ridicaţi electrodul la 2-3 mm cu câteva secunde de întârziere, obţinând
astfel aprinderea arcului. Aparatul de sudură degajă iniţial un curent I
LIFT
; după câteva
secunde se va transmite curentul de sudură setat. La terminarea ciclului de sudură,
curentul se stinge prin setarea rampei de reducere a curentului.
6.1.2 Sudura TIG CC
Sudura TIG CC este prevăzută pentru toate tipurile de oţel carbon slab aliate şi înalt
aliate şi pentru metalele grele, cupru, nichel, titan şi aliajele acestora.
Pentru sudura în TIG CC cu electrodul la polul (-) se foloseşte de obicei electrodul
cu 2% Toriu (bandă colorată roşie) sau electrodul cu 2% Ceriu (bandă colorată gri).
Este necesar să se ascută axial vârful electrodului de Tungsten la polizor, aşa cum
este prezentat în FIG. L, având grijă ca vârful să fie perfect concentric pentru a evita
devieri ale arcului în timpul sudurii. Este necesară efectuarea ascuţirii electrodului în
sensul lungimii acestuia. Această operaţie se va repeta periodic în funcţie de folosirea
şi uzura electrodului, sau când acesta a fost contaminat sau oxidat în mod accidental,
sau folosit în mod incorect. În modul TIG CC este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T)
şi cu 4 timpi (4T).
6.1.3 Sudura TIG CA
Acest tip de sudură permite sudura pe metale precum aluminiu şi magneziu care
formează pe suprafeţele lor un strat de oxid protector şi izolant. Inversând polaritatea
curentului de sudură este posibilă „ruperea” stratului superficial de oxid printr-
un mecanism denumit „sablare ionică”. Tensiunea este alternativ pozitivă (EP) şi
negativă (EN) pe electrodul de Tungsten. În timpul timpului EP oxidul este înlăturat de
pe suprafaţă („curăţare” sau „decapare”) permiţând formarea băii. În timpul timpului
EN se înregistrează un aport termic maxim asupra piesei, ceea ce permite sudura.
Posibilitatea varierii parametrului balance în CA permite reducerea timpului curentului
EP la minim, permiţând o sudură mai rapidă.
Valorile superioare de balance permit o sudură mai rapidă, o penetrare mai bună, un
arc de sudură mai concentrat, o baie de sudură mai restrânsă şi o încălzire mai limitată
a electrodului. Valorile inferioare permit o curăţare mai bună a piesei. Folosirea unei
valori prea scăzute de balance provoacă o lărgire a arcului şi a părţii dezoxidate, o
supraîncălzire a electrodului cu consecinţa formării unei sfere pe vârf şi deteriorarea
uşurinţei de aprindere şi direcţionării arcului. Folosirea unei valori excesive de balance
provoacă o baie de sudură „murdară” cu incluziuni întunecate.
Tabelul
(TAB. 4)
rezumă efectele de variaţie a parametrilor în sudura CA.
În modul TIG CA este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T) şi cu 4 timpi (4T).
În plus sunt valabile instrucţiunile referitoare la procedeul de sudură.
În tabelul
(TAB. 3)
sunt prezentate datele orientative pentru sudura pe aluminiu; tipul
de electrod mai potrivit este electrodul de Tungsten pur (fâşie de culoare verde).
6.1.4 Procedeu
-
Reglaţi curentul de sudură la valoarea dorită cu ajutorul manetei; adaptaţi-l,
eventual, în timpul sudurii la aportul termic necesar real.
- Apăsaţi butonul pistoletului, verificând fluxul corect de gaz de la pistolet; reglaţi,
dacă trebuie, timpul de pre-gaz şi de post-gaz; aceşti timpi trebuie să fie reglaţi în
funcţie de condiţiile operative, îndeosebi întârzierea post-gaz trebuie să fie de aşa
natură încât să permită, la sfârşitul sudurii, răcirea electrodului şi a băii fără a intra
în contact cu atmosfera (oxidări şi contaminări).
Mod TIG cu secvenţa 2T:
- Apăsând până la capăt butonul pistoletului (P.T.) amorsează arcul cu un curent I
START
.
În continuare, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPĂ INIŢIALĂ până la valoarea
curentului de sudură.
- Pentru a întrerupe sudura, eliberaţi butonul pistoletului, determinând anularea
treptată a curentului (dacă este cuplată funcţia RAMPA FINALĂ) sau stingerea
imediată a arcului cu post-gazul următor.
Mod TIG cu secvenţa 4T:
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
START
. La eliberarea
butonului, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPA INIŢIALĂ până la valoarea
curentului de sudură; aceasta valoare se menţine şi după eliberarea butonului.
Când se apasă din nou butonul, curentul scade potrivit funcţiei RAMPA FINALĂ
până la I
END
. Acesta din urma se menţine până la eliberarea butonului care termina
ciclul de sudură, începând perioada de post gaz. În schimb, dacă în timpul funcţiei
RAMPA FINALĂ” se eliberează butonul, ciclul de sudură se termină imediat şi
începe perioada de post-gaz.
Mod TIG cu secvenţa 4T şi BI-LEVEL:
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
START
. La eliberarea
butonului, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPA INIŢIALĂ până la valoarea
curentului de sudură; aceasta valoare se menţine şi după eliberarea butonului. La
fiecare apăsare următoare a butonului (timpul dintre apăsare şi eliberare trebuie să
fie de scurtă durată), curentul va varia între valoarea setată în parametrul BI-LEVEL
I
1
şi valoarea curentului principal I
2
.
- Când ţineţi apăsat butonul timp îndelungat, curentul scade potrivit funcţiei RAMPA
FINALĂ până la I
END
. Acesta din urma se menţine până la eliberarea butonului care
termina ciclul de sudură, începând perioada de post gaz. În schimb, dacă în timpul
funcţiei RAMPA FINALĂ se eliberează butonul, ciclul de sudură se termină imediat
şi începe perioada de post-gaz (
FIG.M
).
6.2 SUDAREA MMA
- Este necesară respectarea indicaţiilor producătorului de pe ambalajul electrozilor
utilizaţi indicând polaritatea corectă a electrozilor precum şi curentul optim de
sudare (de obicei aceste indicaţii sunt prezente pe ambalajul electrozilor).
- Curentul de sudare se reglează în funcţie de diametrul electrodului utilizat şi de
tipul de sudură care se doreşte să se efectueze; în scop informativ, curentul utilizat
pentru diferitele tipuri de diametru de electrozi este:
Ø
Electrod (mm)
Curentul de sudare (A)
min.
max.
1.6
25
-
50
2
40
-
80
2.5
60
-
110
3.2
80
-
160
4
120
-
200
5
150
-
280
6
200
-
350
- De reţinut este faptul că pentru electrozi de acelaşi diametru se vor utiliza valori de
curent ridicate pentru suduri pe orizontală, în timp ce pentru suduri pe verticală sau
deasupra capului se vor utiliza valori de curent mai scăzute.
- Caracteristicile mecanice ale joncţiunii sudate sunt determinate pe lângă intensitatea
curentului ales şi de alţi parametri de sudare precum lungimea arcului, viteza şi
poziţia în timpul executării, diametrul şi calitatea electrozilor (pentru o conservare
corectă a electrozilor feriţi-i de sursele de umiditate prin intermediul ambalajelor sau
recipientelor corespunzătoare).
- Caracteristicile sudurii depind şi de valoarea ARC-FORCE (comportament dinamic)
a aparatului de sudură. Acest parametru este reglabil de la panou, sau este reglabil
prin comanda de la distanţă cu 2 potenţiometri.
- Reţineţi că valorile ridicate de ARC-FORCE oferă o mai bună penetrare şi permit
sudura în orice poziţie, tipic pentru electrozii bazici, pe când valorile joase de ARC-
FORCE permit un arc mai moale şi fără scântei, tipic pentru electrozii rutilici.
Aparatul de sudură este în plus dotat cu dispozitive HOT START şi ANTI STICK care
garantează porniri uşoare şi evitarea lipirii electrodului de piesă.
6.2.1 Procedeu
- Cu masca ÎN FAŢA OCHILOR, frecaţi vârful electrodului de piesa de sudat,
efectuând o mişcare similară a aprinderii unui chibrit; aceasta este metoda cea mai
corectă pentru declanşarea arcului.
ATENŢIE: NU LOVIŢI electrodul de piesă; se riscă dăunarea învelişului electrodului
îngreunând declanşarea arcului.
- Imediat ce s-a declanşat arcul, încercaţi să menţineţi o oarecare distanţă faţă de
piesă egală cu diametrul electrodului utilizat şi menţineţi această distanţă destul de
constant posibil în timpul sudurii; amintiţi-vă că înclinaţia electrodului în direcţia de
avansare trebuie să fie de aproximativ 20-30 grade.
- La sfârşitul cordonului de sudură, orientaţi extremitatea electrodului înapoi faţă
de direcţia de avansare, deasupra craterului format pentru a-l umple şi ridicaţi
electrodul imediat de la baia de sudare pentru stingerea arcului
(ASPECTE ALE
CORDONULUI DE SUDURĂ - FIG. N)
.
7. ÎNTREŢINERE
ATENŢIE! ÎNAINTE DE EFECTUAREA OPERAŢIILOR DE ÎNTREŢINERE,
ASIGURAŢI-VĂ CĂ APARATUL DE SUDURĂ ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE
LA REŢEAUA DE ALIMENTARE.
7.1 ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ:
OPERAŢIILE DE ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ POT FI EFECTUATE DE CĂTRE
OPERATOR.
7.1.1 ÎNTREŢINEREA PISTOLETULUI DE SUDURĂ
- Evitaţi să sprijiniţi pistoletul de sudură şi cablul acestuia pe piese metalice calde;
acest lucru poate cauza fuziunea materialelor izolante şi scoaterea din funcţiune a
bobinei.
- Verificaţi periodic etanşeitatea tubulaturii şi racordurile de gaz.
- Cuplaţi corespunzător cleştele de strângere a electrodului, mandrina de prindere
a cleştelui, cu diametrul electrodului ales pentru a evita supraîncălzirea, difuzarea
necorespunzătoare a gazului şi respectiva nefuncţionare a sudurii.
- Verificaţi înainte de fiecare utilizare statul de uzură şi montarea corectă a
extremităţilor pistoletului de sudură: ajutaj, electrod, cleştele de strângere a
electrodului, difuzorul de gaz.
7.2 ÎNTREŢINEREA SPECIALĂ
OPERAŢIUNILE DE ÎNTREŢINERE SPECIALĂ TREBUIE SĂ FIE EFECTUATE
NUMAI DE PERSONAL CALIFICAT SAU EXPERIMENTAT ÎN DOMENIUL
ELECTRIC ŞI MECANIC, ÎN CONFORMITATE CU STANDARDUL TEHNIC IEC/EN
60974-4.
ATENŢIE! ÎNAINTE DE A ÎNLĂTURA PLĂCILE CARCASEI APARATULUI
DE SUDURĂ PENTRU A AVEA ACCES LA INTERIORUL ACESTUIA, ASIGURAŢI-
VĂ CĂ APARATUL ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE LA REŢEAUA DE
ALIMENTARE.
Eventualele verificări efectuate sub tensiune în interiorul aparatului de sudură
pot cauza electrocutări grave datorate contactului direct cu părţile sub tensiune
şi/ sau leziuni datorate contactului direct cu piesele în mişcare.
-
Verificaţi interiorul aparatului de sudură periodic sau frecvent, în funcţie de utilizare
şi de gradul de praf din mediul în care se lucrează cu acesta şi înlăturaţi praful
depozitat pe fişele electronice, cu o perie foarte moale sau cu solvenţi adecvaţi.
- În timpul acestei operaţii verificaţi ca legăturile electrice să fie strânse bine şi
cablurile să nu prezinte daune la nivelul izolării.
- La terminarea acestor operaţii, repoziţionaţi panourile aparatului de sudură,
strângând bine şuruburile de fixare.
- Evitaţi întotdeauna efectuarea operaţiilor de sudare cu aparatul deschis.
- După efectuarea întreţinerii sau reparaţiei, restabiliţi conexiunile şi cablajele cum
erau iniţial, având grijă ca acestea să nu intre în contact cu piesele în mişcare sau
cu piesele care pot atinge temperaturi ridicate. Înfăşuraţi toţi conductorii cum erau
iniţial, având grijă să ţineţi separate între ele conexiunile transformatorului primar de
înaltă tensiune de cele ale transformatoarelor secundare de joasă tensiune.
Folosiţi toate şaibele şi şuruburile originale pentru închiderea carcasei.
8. DEPISTAREA DEFECTELOR
ÎN CAZUL ÎN CARE FUNCŢIONAREA APARATULUI DE SUDURĂ NU ESTE
CORESPUNZĂTOARE ŞI ÎNAINTEA EFECTUĂRII ORICĂRUI CONTROL MAI
SISTEMATIC SAU ÎNAINTE DE A CONTACTA UN CENTRU DE ASISTENŢĂ
AUTORIZAT, CONTROLAŢI CA:
- Curentul de sudură, reglat prin intermediul potenţiometrului referitor la scala gradată
în amperi să fie conform diametrului şi tipului de electrod utilizat.
- Prin acţionarea întrerupătorului general „ON”, lampa corespunzătoare să fie aprinsă;
în caz contrar defectul este de obicei la nivelul reţelei de alimentare (cabluri, priză şi/
sau ştecăr, siguranţe, etc.).
